Rezultatele 1 - 20 din 20 pentru "strategia energetica"

Compania Engie România, parte a conglomeratului francez omonim, cel mai mare furnizor și distribuitor de gaze naturale din țară, dar aflată totodată în plină expansiune pe segmentele de furnizare și producție de energie electrică, a solicitat licență pentru desfășurarea activității de furnizare de biogaz/biometan Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Statul își propune finanțarea cu bani UE nerambursabili a stocării geotermale de energie termică pentru sistemele centralizate de încălzire, prevede variata actualizată a proiectului Strategiei Energetice a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050.

Angajamentul este inclus în variata actualizată, în urma unei serii de dezbateri publice, a proiectului Strategiei Energetice a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050.

Pompele de căldură constituie o alternativă la încălzirea pe gaze naturale și se estimează că utilizarea lor va crește semnificativ în România, mai ales în condițiile interzicerii din 2040 a boilerelor și centralelor pe condensare, însă acest lucru va pune presiune pe rețele de distribuție a energiei electrice, se arată în proiectul Strategiei energetice a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050.

Ministerul Energiei a lansat în consultare publică proiectul Strategiei Energetice a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050, un document programatic care definește viziunea și stabilește obiectivele fundamentale de dezvoltare a sectorului energetic național. De asemenea, documentul indică reperele naționale, europene și globale care influențează și determină politicile și deciziile din domeniul energetic. Ministrul Sebastian Burduja a precizat că România își propune dezvoltarea sectorului energetic în condiții de securitate, competitivitate industrială, accesibilitate pentru consumatori și sustenabilitate.

​Parcurile eoliene și fotovoltaice au ajuns să reprezinte un sfert din capacitatea netă instalată în energie, se arată în ultimul draft al strategiei energetice, obținut și analizat de către HotNews.ro. Potrivit acestuia, investițiile tot mai mari în regenerabile creează presiuni și duc la dezechilibre tot mai mari în sistem.

Compania de stat înființată în 2013 pentru implementarea proiectului energetic-mamut de construire a hidrocentralei de acumulare prin pompaj de 1.000 MW de la Tarnița-Lăpuștești în parteneriat cu investitori din China, idee datând din regimul Ceaușescu și declarată ca abandonată anul trecut de către autorități, se judecă de peste 3 ani cu proprii angajați, care reclamă salarii neplătite pentru perioade care, în unele cazuri, potrivit acestora, depășesc 1 an.

Guvernul vrea să adopte Strategia energetică națională prin ordonanță de urgență, deși legislația în vigoare prevede că aceasta trebuie aprobată de către Parlament, argumentând, printre altele, că această "scurtătură" este necesară pentru a se evita riscul ca România să fie dată în judecată la Curtea Europeană de Justiție și eventual obligată să plătească amenzi în cadrul unei proceduri de infringement a Comisiei Europene aflată în desfășurare și demarată în urmă cu 5 ani, legată de autorizarea mai multor microhidrocentrale.

Plenul Camerei Deputaților, în calitate de cameră decizională, a adoptat prin vot majoritar propunerea Comisiei de Industrii și Servicii de introducere în Legea energiei a prevederii potrivit căreia Strategia energetică națională va fi promovată prin proiect de lege de către Guvern și va fi aprobată de Parlament, ceea ce înseamnă că Legislativul va avea ultimul cuvânt în ceea ce privește stabilirea politicii energetice a României.

Mai mulți parlamentari PSD și unul independent vor ca Legislativul să aibă ultimul cuvânt în ceea ce privește stabilirea politicii energetice a României, inclusiv în privința luptei contra schimbărilor climatice, și au elaborat în acest sens un draft de act normativ care prevede că atât Strategia energetică națională, cât și Planul Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice se adoptă de către Parlament, prin lege.

Asociația Română pentru Energie Eoliană (RWEA) și-a exprimat, joi, preocuparea față de Strategia Energetică propusă de Ministerul Energiei, care ar ignora tendințele tehnice, economice și climatice actuale și ar propune măsuri în contradicție cu obiectivele declarate, în detrimentul consumatorilor.

România nu duce lipsă de proiecte energetice majore, însă ceea ce lipsește pentru succesul acestora este predictibilitatea și coerența legislativă, a declarat, la Profit Energy.forum, președintele Centrului Român al Energiei (CRE), Corneliu Bodea.

Principala noutate este includerea pe această listă a proiectului de construire a hidrocentralei Turnu Măgurele – Nicopole (Bulgaria), cu putere instalată de 500 MW, care ar urma să fie parte a unui complex hidrotehnic omonim. Draftul de Strategie estimează necesarul total de investiții în sectorul energetic național în următorii 15 ani la minimum 15 miliarde de euro.

Gazele vor fi cu peste 30% mai scumpe în 2030, comparativ cu nivelul de anul trecut, estimează Proiectul Strategiei energetice naționale. Cu toate acestea, în document se afirmă că nivelul de trai al gospodăriilor populației va crește, în intervalul respectiv, "într-un ritm cel puțin egal cu cel al creșterii prețurilor, astfel încât nivelul general de sărăcie energetică nu va crește din pricina prețului gazului natural".

Faptul că peste 95% din producția internă de gaze naturale este asigurată de doar doi producători, Romgaz și OMV Petrom, constituie o "vulnerabilitate de securitate", având în vedere caracterul închis al piețelor de furnizare, care face ca eventuala reziliere a unor contracte cu volume mari încheiate cu furnizorii să perturbe activitatea celor două companii

Ministerul Energiei a primit oferte din partea a două consorții de firme la licitația pentru achiziția de servicii de modelare și analiză cantitativă a datelor în vederea elaborării strategiei energetice a României pe perioada 2016-2030, contract evaluat la 1,88 milioane lei (TVA inclusă).

La licitația organizată de Ministerul Energiei pot participa doar firme cu o cifră medie globală de afaceri pe ultimii 3 ani de minim de 3 milioane lei, care să fi prestat, în perioada respectivă, servicii de elaborare de studii macroeconomice privind scenarii energetice pe termen mediu și lung la nivel național si/sau în UE. Garanția de participare la licitație este de 30.000 lei, redusă la jumătate pentru IMM-uri.

Rezervele sigure, dovedite, de gaze naturale ale României au scăzut cu peste 26% în perioada 2014-2016, de la 150 la 101,37 miliarde metri cubi, iar cele de țiței, cu peste 35%, reiese din compararea datelor prezentate în ultimul draft de Strategie energetică națională, publicat recent de Ministerul Energiei, cu cele din documentul similar pus în dezbatere publică de instituție în decembrie 2014.

De la preluarea mandatului, ministrul Energiei, Victor Grigorescu, a avut întâlniri, în mediul diplomatic, cu ambasadorul SUA la București, Hans Klemm, precum și cu omologul danez al acestuia, Karst Vagn Nielsen.

Există riscul ca apa caldă și căldura să fie oprite în București în interval de circa o săptămână, atât din cauza lipsei de bani de la nivelul RADET, cât și a posibilei întreruperi de către Romgaz a furnizării de gaze către ELCEN.